cineva

Intr-o noapte de toamna neagra si apasatoare, pe cand norii plumburii asteptau sa pice peste noi, stele si luna se ascundeau parca de teama lor....
Cineva astepta... Astepta privind frunzele ingalbenite ce se desprindeau de pe crengile copacilor si roiau in cercuri spulberate de vant imitand parca un dans...un dans al singuratatii...

Noaptea lunga si grea apasa ca plumbul, facand orele sa para o eternitate. Cineva o ruga sa treaca, sa plece,ca ziua sa-si faca prezenta cu agitatia ei.

E noapte, e toamna, e frig, iar ploaia sta sa pice in noaptea grea ce nu mai trece. In jur luminile s-au stins, doar una isi asteapta randul sa se odihneasca... dar cineva asteapta... asteapta o noua zi, in amintirea celei ce-a trecut si in speranta ca o zi mai buna va veni...
In noaptea tarzie cineva isi cauta linistea sufleteasca de care nu are parte dar pe care o doreste sa revina...